Atunci când o persoană fumează, cea mai mare parte din nicotină scapă în aer în timp ce o cincime din aceasta ajunge în plămâni. Fumatul unei pipe produce ceva mai multă nicotină decât fumatul
unui trabuc. Cu cât mai puternică este arderea cu atât mai multă nicotină ajunge în organism. Prin
urmare, cu cât mai fumezi mai rapid, cu atât mai multă nicotină inhalezi, cu cât mucul devine mai scurt, cu atât crește cantitatea de nicotină inhalată. Nicotina pură este o otravă foarte puternică. O picătură din ea pe pielea unui iepure produce un şoc imediat. Dacă cineva fumează un pachet de 20 de ţigări în fiecare zi, el inspiră aproximativ 400 mg de nicotină într-o săptămână. Dacă această cantitate i-ar fi injectată, persoana ar fi ucisă instantaneu ca de un foc de armă.
În tractul respirator, existenţa diferitelor substanţe iritante, cum ar fi acidul cianhidric, acroleina, formaldehida şi amoniacul, pot produce leziuni sănătăţii. Sistemul nostru respirator este prevăzut cu un “sistem de curăţare”, format din celule ce acţionează ca o barieră împotriva prafului, microbilor şi substanţelor toxice, care asigură protecţie atunci când inspirăm. Dar substanţele iritante conţinute în fum pot deteriora cu uşurinţă acest “sistem de curăţare”, şi substanţele dăunătoare pot intra în plămâni. Fumatul nu dăunează doar plămânilor, ci deasemenea creşte expunerea la agenţii de smog şi alţi poluanţi care nu mai sunt blocaţi prin “sistemul de curăţare”.
Tusea tipică a fumătorilor şi guturaiul sunt semne ale lipsei de eficienţă a “sistemului de curăţare” pulmonar, care cauzează un exces de mucus, bronşită cronică şi emfizem. Datorită substanţelor depozitate în interiorul plămânilor creşte mule riscul de cancer pulmonar, care în 85-90% din cazuri este cauzat de fumul de ţigară. Fumatul poate cauza şi alte tipuri de cancer de-a lungul tractului respirator, mai ales în cavitatea bucală, în faringe şi în laringe, precum şi boli ale sistemul circulator şi ale inimii.
Substanţele care distrug sistemul circulator sunt practic, monoxidul de carbon și nicotina. Monoxidul de carbon reduce cantitatea de oxigen disponibilă pentru întregul sistem: inimă, creier, muşchi, etc. Asociat cu nicotina, monoxidul de carbon măreşte viteza de formare de patch-urilor, ale aterosclerozei în vasele de sânge, crescând astfel riscul de infarct miocardic şi accident vascular cerebral.
Deasemenea, pot să apară şi alte pericole cum ar fi:
-riscul de cancer la numeroase alte organe în afară de plămâni şi tractului respirator, cum sunt: vezica urinară, esofag, rinichi, pancreas, gât, colul uterin;
-căderea părului;
-respiraţia grea;
-pete pe piele şi pe dinţi;
– deteriorare pielii; etc
Fumatul reduce performanţele atletice remarcabil. Astăzi toţi sportivii de performanţă sunt non-fumători.