În 1986, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat că utilizarea tutunului, în toate formele sale, este incompatibilă cu realizarea obiectivului de sănătate şi că nicotina provoacă dependență. “Țigara este instrumentul morții şi nu se poate lua o poziţie neutră faţă de ea “.
Aproximativ 90% dintre fumători sunt familiarizaţi cu consecinţele fumatului, alţii văd în consumul de ţigări un factor de risc pentru sănătate, în timp ce alţii reduc la minim fumatul, dar nu renunţă nedorind să se priveze de plăcerea ei. Mulți ignoră pericolele reale ale fumatului, deoarece riscurile reale sunt adesea umbrite de un adevăr fals, cum că pericolele reale ale fumatului nu au fost încă dovedite ştiinţific. Acest lucru nu este adevărat pentru că statisticile arată faptul că, în fiecare an, mai mulți oameni mor din cauza fumatului, decât în accidente de mașină, consum de heroină, SIDA, crime şi sinucideri,etc.
Consecinţele fumatului au fost subestimate până în 1990, dar după o mulţime de cercetări pe această temă, putem afirma că fumatul este un mare pericol pentru viaţa noastră şi el ucide mai mulţi oameni decât orice altă boală. 50% dintre fumători mor din cauza complicatiilor cauzate de fumat, un sfert dintre ei având vârsta între 35 şi 65 de ani şi inca un sfert dupa vârsta aceasta.
Mii de decese cauzate de cancer sunt legate de tutunul fumat. Într-adevăr, fumătorii dependenţi de tutun au o rată de cancer pulmonar de 20 de ori mai mare comparativ cu non-fumătorii și 90% din totalul patologiilor de cancer pulmonar afectează fumătorii de ţigări. Probabilitatea de contractare a acestor patologii creşte cu 10 până la 15 ori atunci când fumați 20 de ţigări pe zi şi de 5 ori atunci când deja fumați 10 ţigări pe zi. Cu alte cuvinte, mai mult fum, mai mult risc. În zilele noastre s-a observat, de asemenea, o creștere a cancerului din cavitatea bucală, vezica urinară, stomac şi la colon. Fumatul contribuie la unul din trei decese cauzate de patologii cardiace, din cauza consecinţelor sale pe vasele coronariene şi estimările confirmă faptul că fumatul provoacă 60% din bolile de inimă cu decurs fatal.
Cert este că fumatul scurtează viața cu aproximativ 8,3 ani, conform unor studii, în timp ce altele menţionează o reducere a vieţii cu 12 ani. Dar toţi cercetătorii sunt de acord în a spune că fumătorii mor prematur prin sacrificarea unei bune părți din viaţa lor pentru plăcerea fumatului.
Unul dintre primele efecte dăunătoare ale fumatului are loc cu 10 minute după inhalare şi afectează tensiunea arterială, care creşte cu 30 mmHg. Fumatul este considerat factor de risc la ateroscleroză, o patologie ce afectează progresiv structura arterelor, cauzează în forme avansate patologii de vasele coronariene: angină pectorală, infarct miocardic, insuficiență circulatorie și cardiacă, obstrucția arterelor renale care duce la insuficienţă renală și hipertensiune arterială, strictura arterelor de la nivelul membrelor inferioare şi a celor cerebrale. Ulterior pot să apară probleme de auz, vertij, accident vascular cerebral şi hemipareză.
Fumatul favorizează calcifierea vaselor de sânge, prin urmare, fumătorii de multe ori suferă de probleme circulatorii la nivelul picioarelor și este cunoscută dezvoltarea unei boli numite “picior de fumător”. Această patologie constă într-o strictură şi ocluzie a arterelor membrelor inferioare, care provoacă dureri în picioare în timpul mersului pe jos, deoarece mușchii necesită mai mult oxigen în timpul acestei activităţi, dar nu poate fi asigurată datorită capacităţii reduse a vaselor de sânge. Durerea apărută brusc în timpul mersului pe jos indică o deficiență de oxigen, iar persoana este forţată să se oprească pentru câteva minute, până când dispare senzaţia dureroasă.
Fumatul nu afectează un singur organ, ci are daune asupra mai multor sisteme importante ale corpului nostru, alterând prin urmare, funcţionarea lor şi deschizând calea pentru mai multe patologii. Fumătorii suferă de foarte multe ori de ulcere gastrice şi duodenale. Fumatul perturbă secreţia de acid gastric şi inhibă vindecarea ulcerelor în timpul administrării unui tratament medical corespunzător. Substanţele cancerigene din tutun sunt eliminate prin rinichi și vezica urinară, cauzând în rândul fumătorilor, o rată ridicată a cancerului în aceste organe, în special la nivelul vezicii urinare, din cauza retenţie de urină prelungite la nivelul acestui organ.
Organele tractului respirator sunt primele care experimentează daunele cauzate de fum, în special nasul, faringele, traheele şi bronhiile. Funcţia acestor organe este acea de a transporta aerul în plămâni şi de a permite schimbul de gaze din sânge. Prejudiciul este cauzat structurilor pulmonare, şi anume alveolelor care iau parte la acest proces de schimb de gaze. Afectarea alveolelor perturbă puternic respiraţia şi conduce la o stare patologică gravă.
Altă daună legată de fumat este impotența la bărbați. Potrivit unui sondaj efectuat în America, s-a constatat că impotența este de 50% mai frecventă în rândul fumătorilor decât în cel al nefumătorilor. Incidenţa mare de probleme sexuale poate fi legată de problemele circulatorii cauzate de fumat.
Oasele sunt și ele afectate de dependența de tutun. Fumătorii de multe ori suferă de dureri de spate ca urmare a efectelor nicotinei asupra circulației sanguine. Discurile dintre vertebre nu primesc suficient sângeși implicit nici hrană, astfel încât acestea degenerează şi devin treptat mai subţiri.
Gura unui fumător va fi adesea afectată de gingivită, care treptat pătrunde în țesuturile profunde parodontale, cauzează inflamație, care pe termen lung, poate duce la pierderea dinților. Anumite soiuri de cancer care afectează cavitatea bucală sunt favorizate de fumat şi riscul de contractare a acestor boli este mai mare în cazul în care tutunul vine în contact direct cu țesuturile corpului.
Fumul de țigară, mai ales dacă este asociat cu consumul de alcool, este un factor de risc relevant în ce priveşte cancerul la esofag. Deasemenea, creşte şi riscul de apariție a adenoamelor de colon și a tumorilor hepatice. Nicotina contractă venele, în timp ce alcoolul le dilată. Atunci când cineva fumează şi bea în acelaşi timp, este ca şi cum, în scopul de a ne stimula ne-am ciupi pe noi înșine, iar pentru a neutraliza acest stimul, ne-am lovit pe noi înşine în cap cu un cub.
Fumătorii de multe ori întrebă dacă fumatul poate provoca leziuni ale creierului sau căderea părului. Experţii răspund mereu că acestea sunt posibile, pentru că fumul de țigară este o otravă şi generează o cantitate mare de radicali liberi. Un studiu făcut de către Școala pentru Sănătate Publică de la Harvard, arată că fumatul crește nivelul aproape tuturor hormonilor androgeni (testosteron şi di-hidro-testosteron ), hormoni responsabili pentru căderea părului la bărbați.
Studiul investighează 1241 bărbaţi de vârstă medie şi compară nivelurile de hormoni între fumători şi nefumători În studiu se poate vedea că DHEA este cu 18% crescut la fumători şi că DHEAS este cu 13% crescut, androstenedionele sunt cu 33% crescute, testosteronul cu 9% crescut si DHT cu 13% crescut. Este bine cunoscut faptul că, creşterea testosteronului şi a DHT sunt asociate cu accentuarea căderii părului.
Fumatul nu va cauza căderea părului la cei care nu sunt predispuși genetic la aceasta, dar renunțarea la fumat va preveni căderea părului la cei care sunt predispuși. În plus, fumatul poate agrava chelia la bărbați când sunt prezente deja.